„We f__ked up the West and now we’re coming to Romania, we will f__k up all the agriculture here“, spune pe sleau fostul director de productie al concernului Pioneer, care, potrivit surselor noastre, este Karl Ottroch, in prezent pensionar, care deruleaza afaceri private in Ungaria. Acesta a avut mari dificultati cu Pioneer dupa ce a facut declaratiile pentru documentar.

Regizorul Erwin Wagenhofer a fost de mai multe ori in Romania. Acum cativa ani, a realizat un documentar in Delta Dunarii.

De ce a ales tara noastra drept subiect al filmului? „Absurd in tot acest complex este faptul ca in prezent Romania, care are inca produse de foarte buna calitate, in loc sa le cultive si sa le exporte, face exact contrariul! Cultiva produsele agricole pe care le avem aici (in UE, n.a., produse cu hibrizi industriali si cu mari cantitati de pesticide) in surplus. Unde vor sa le vanda? Cui? Romanii ar putea sa-si vanda scump produsele gustoase in toata Europa!

Cultivarea OMG, interzisa de la 1 ianuarie 2007

Guvernul a interzis cultivarea soiei modificate genetic in Romania de la 1 ianuarie 2007, conform reglementarilor in vigoare in UE, anunta Ministerul Agriculturii la inceputul acestui an. „Pentru anul in curs, cultivarea soiei modificate genetic va fi acceptata cu respectarea unor conditii stabilite prin hotarare de Guvern“, arata documentul citat. Decizia Executivului a fost luata avandu-se in vedere „numeroasele dezbateri la nivel european pe tema organismelor modificate genetic (OMG), precum si sensibilitatea politica a subiectului“. In plus, acest tip de soia nu este aprobat pentru cultivare in UE, recunostea Ministerul Agriculturii.

Romania are cea mai mare suprafata cultivata cu cereale modificate genetic

Romania are cea mai mare suprafata cultivata cu plante modificate genetic, afirma expertii Greenpeace. Astfel, 140.000 hectare au fost cultivate cu soia in 2005, din care mai mult de jumatate este inregistrata oficial ca fiind modificate genetic. Insa, conform reprezentantilor asociatiilor de fermieri, in realitate, soia modificata genetic reprezinta circa 90% din total si nimeni nu detine controlul asupra situatiei. „Culturile traditionale sunt contaminate de la culturile modificate genetic sau fermierii care cred ca au culturi organice descopera ca acestea sunt modificate genetic din cauza contaminarii si a vanzarii ilegale de seminte de soia modificate genetic“, sustine Greenpeace. Acest fapt a fost confirmat si de fostul director general al Monsanto si Limagrain in Romania, Dragos Dima. Acesta afirma ca Romania nu dispune de sisteme de monitorizare si control - care includ testarea si etichetarea - a culturilor modificate genetic. Din acest motiv, tara noastra nu poate sa isi armonizeze legislatia cu cea europeana, iar exporturile agricole romanesti ar putea fi interzise de pe pietele UE.

Greenpeace: Cultivarea OMG-urilor, scapata de sub control in Romania

Cultivarea OMG in Romania este scapata de sub control, arata un raport recent al organizatiei internationale Greenpeace. Documentul, intitulat „Dovezi asupra contaminarii si cultivarii ilegale de soia modificata genetic in Romania“, contine concluziile expertilor organizatiei in urma unui tur de testare a OMG, realizat pe parcursul verii trecute in tara. „Rezultatele testarilor, confirmate de analize PCR realizate la un laborator certificat din Austria, Umweltbundesamt, demonstreaza in mod clar cultivarea masiva fara respectarea prevederilor legale de soia modificata genetic in cel putin zece judete. Aceasta ne confirma cele mai mari temeri, si anume ca OMG nu mai pot fi controlate in Romania. Dupa descoperirea unor cartofi si pruni modificati genetic, cultivati ilegal, trebuie sa aratam ca si plantarea comerciala de soia este ilegala“, a declarat Gabriel Paun, coordonatorul campaniei in domeniul OMG.

Presiuni pentru cultivarea in continuarea organismelor modificate genetic

Decizia Executivului nu a ramas fara ecou. Imediat, companiile care cultiva OMG-uri in Romania au demarat o campanie cu scopul de a convinge populatia si autoritatile ca aceste plante nu reprezinta un pericol la adresa oamenilor si animalelor. «Militantii» au accentuat «beneficiile» si profitabilitatea acestor culturi si au demarat actiuni de lobby la nivelul european, dar si peste Ocean, pentru ca Guvernul roman sa fie constrans sa ceara UE sa accepte cultivarea in continuare a OMG-urilor. „Vrem sa pastram cooperarea cu statul roman si ne exprimam speranta ca, in cadrul negocierilor cu UE, autoritatile romane se vor asigura ca piata produselor din carne si alte alimente cu SUA va ramane deschisa, deoarece noi intampinam unele dificultati in discutiile cu institutiile europene pe acest segment“, a declarat presedintele Comisiei de Agricultura din Camera Reprezentantilor din SUA, Bob Goodlatte.
Autor: Maria David sursa:http://www.gardianul.ro/2006/06/05/ac ... _lui_pioneer_-s79957.html

Prunii MG ( modificati genetic) prezintă riscuri serioase pentru sănătatea oamenilor deoarece conţin o genă care oferă rezistenţă la antibiotice, cum ar fi Kanamicina. Directiva Uniunii Europene asupra eliberării deliberate a OMG în mediu cere ca toate plantele MG cu gene care dau rezistenţă la antibiotice şi „care pot avea efecte adverse asupra sănătăţii”, să fi fost deja eliminate până în anul 2004. Aderarea României în UE fiind planificată pentru 2007, guvernul pune în pericol procesul aderării, nereuşind să pună în aplicare legislaţia precară care ar trebui să controleze OMG-urile.

Conform unui membru al echipei de cercetare din Bistriţa, prunii MG sunt în pământ din anul 1996 şi nu există segregare pentru a fi siguri că aceştia sunt separaţi de prunii tradiţionali. Prin polenizare, aceşti pruni MG pot contamina uşor speciile înrudite care nu sunt modificate genetic. După recoltare, prunele nu sunt distruse, aşa că este posibil ca fructele să ajungă pe piaţă. „Aceste prune pot ajunge pe piaţă pentru a fi consumate, sau chiar în gem sau tradiţionala ţuică. Aceasta înseamnă că sănătatea oamenilor este pusă în pericol.

În loc să ameninţe Greenpeace, Ministerul Agriculturii ar trebui să îşi facă datoria de a prelua controlul asupra ceea ce se întâmplă la staţiunile de cercetare, aparent fără ştiinţa lor, să ia măsuri imediate şi să se asigure că acest lucru nu se va mai întâmpla”, a mai declarat Gabriel Păun.
SURSA

Chiar dacă soia MG este percepută ca fiind echivalentă din punct de vedere al compoziţiei chimice cu soia obişnuită, studiile pe termen scurt (pe perioadă de o lună) realizate pe vaci hrănite cu soia MG arată că laptele produs de acestea a avut un conţinut
sporit de grăsime.

Deşi autorul studiilor, angajat al firmei Monsanto, a încercat să ignore aceste diferenţe, schimbările sunt semnificative (HAMMOND şi col. 1996). Motivele pentru care au apărut aceste schimbări nu sunt cunoscute, dar vor fi investigate în cadrul unor studii pe termen lung, pe o perioadă de minimum 36 de luni, cu atenţie sporită asupra potenţialelor schimbări la nivel tisular suferite de vaci, cele la nivelul creierului, plămânilor, rinichilor

Testele realizate timp de o lună pe şoareci hrăniţi cu proteina CP4 EPSPS provenită din soia MG au arătat schimbări semnificative în greutate. Atât masculii, cât şi femelele au suferit schimbări în greutate cuprinse între 5% şi 13% în comparaţie cu grupul de control hrănit cu soia convenţională. Tot în cadrul aceloraşi studii au fost detectate schimbări în greutatea rinichilor şi a testiculelor. Cu toate acestea, autorul, angajat al companiei Monsanto, a încercat din nou sa minimizeze semnificaţia acestor rezultate (HAMMOND şi col. 1996).

Aceste rezultate subminează importanţa studiilor pe termen lung (24 luni) pe animale hrănite cu soia MG pentru evaluarea efectelor pe termen lung.

La şapte ani de la aprobarea pentru cultivare a plantelor de soia modificată genetic, cercetătorii de la Universitatea din Urbino (Italia) au efectuat teste constând în hrănirea unor şoareci cu soia MG pe o perioadă de opt luni. Rezultatele histopatologice au indicat o alterare în activitatea enzimatică a pancreasului, o modificare morfologică a celulelor pancreatice, modificări apărute la nivelul interacţiilor dintre nucleu şi citoplasmă şi o scădere a nivelului proenzimei α-amilază la nivelul pancreasului (MALATESTA şi col.2002b). Analize ulterioare au evidenţiat diferenţe în ceea ce priveşte dimensiunea nucleilor şi forma hepatocitelor din ficatul şoarecilor hrăniţi cu soia MG (MALATESTA şi col. 2002a). Aceste modificări au fost depistate numai la şoarecii cu vârsta de peste 120 de zile. Şoarecii sub această vârstă nu prezintă aceste modificări. Cauzele si posibilele urmări ale modificării formei şi dimensiunilor nucleilor hepatocitelor (forma neregulată şi dimensiuni mai mici decât normalul) sau ale modificărilor survenite în activitatea enzimatică sunt deocamdată necunoscute.

Modificările semnificative evidenţiate la nivel celular, precum schimbări în densitatea porilor nucleari sau granularea accentuată a 4 pericromatinei (VECCHIO şi col. 2004) indică faptul că, după metabolizare, produşii proveniţi din soia modificată genetic interacţionează în mod necunoscut cu componentele celulare. Fără a obţine răspunsuri clare asupra acestor probleme, aprobarea pentru
consum a plantelor de soia modificate genetic reprezintă un factor de risc pentru sănătatea umană, cât şi pentru cea a animalelor domestice. Sunt necesare în continuare
studii asupra efectelor pe termen lung ale acestor plante pentru a determina factorii de risc asociaţi acestor modificări la nivel celular.

Până în prezent evaluarea posibilităţii de acţiune pe post de alergen a plantelor de soia MG a fost subestimată. Acest tip de evaluare prin analizarea bazelor de date şi prin analize in vitro ale compoziţiei proteice, nu oferă rezultate corecte. Mulţi cercetători au contestat acest tip de cercetare (SPÖK şi col. 2005).

Descoperiri recente în cadrul unei evaluări stricte a efectelor potenţial alergenice ale plantelor de mazăre MG au demonstrat importanţa necesităţii de a îmbunătăţi evaluarea riscurilor efectelor alergenice. Oamenii de ştiinţă din Australia au oprit cercetările asupra unei varietăţi de mazăre MG după ce studiile au scos la iveală rezultate surprinzător de alarmante. După ce cercetătorii au hrănit şoarecii cu acest tip de mazăre MG, aceştia au prezentat o reacţie imună, producând anticorpi faţă de o proteină MG.

Când au fost din nou expuşi la această proteină MG, prin injectare sau aerosoli, au prezentat reacţii alergice. În cazul injectării proteinei, a fost semnalată o reacţie
inflamatorie. În cazul inhalării proteinei prin căile respiratorii, a fost semnalată o reacţie de tip astmatic cu dificultăţi în respiraţie, inflamarea căilor respiratorii şi a plămânilor, însoţite de o secreţie excesivă a mucoasei.

Cercetările au dus şi la descoperirea faptului că atunci când şoarecii au fost hrăniţi cu alergeni alimentari comuni (albuşul de ou) în acelaşi timp cu mazărea MG, aceştia au dezvoltat anticorpi şi faţă de proteina din albuşul de ou, indicând faptul că proteina nouă din mazărea MG a condus şoarecii să reacţioneze şi la alte alimente. Şoarecii hrăniţi cu forma iniţială a alergenului nu au prezentat acest tip de efecte (PRESCOTT şi col. 2005).

Potenţialul alergenic al soiei MG este încă necunoscut pentru că aceasta nu a fost încă supusă unor studii ştiinţifice serioase precum mazărea MG.