Despre aparitia colicilor la noi nascuti suntem toti avertizati in momentul in care urmam sa devenim parinti. Experientele extreme ale altor nou-nascuti legat de acest subiect circula in cercul proaspetilor parinti fiind unul dintre subiectele predilecte de discutie. Dar ce sunt colicile si ce trebuie sa facem la aparitia acestora.

Priviti prin prisma simturilor unui adult putem fi tentati sa credem ca nou-nascutii au simturile mai putin dezvoltate insa de fapt lucrurile nu stau asa.

Primele îngrijiri încep în sala de nastere si se deruleaza într-o anumita succesiune:

Odinioara, bebelusii erau culcati in leagane suspendate in chingi sau balansate usor cu piciorul. Doicile si mamele stiau bine ca, fiind obisnuiti cu leganatul ,,acvatic" al pantecului matern, bebelusii se linisteau si dormeau mai bine, li acompania un cantec fredonat in ritmul leganatului.

Bebelusul nu are precizia unui mecanism: orarul meselor sale nu poate fi reglat ca un ceasornic. El are ritmul sau propriu, pe care-l veti descoperi treptat. In anumite zile sau la anumite ore poate sa aiba mai multa pofta de mancare. In plus, bebelusii sunt diferiti. Dupa greutatea lor, au nevoi diferite in ce priveste numarul meselor, cantitatea si regularitatea.

Daca initial gasim normal atasamentul bebelusului de tetina, in timp, ne apar indoieli. Apoi, toata lumea din jurul parintilor are cate o teorie asupra acestui obicei, suptul degetului sau al tetinei.

La aceasta varsta deja bebelusul s-a obisnuit cu supa lui de legume la pranz, poate si la cina. Puteti acum diversifica mai mult alimentatia. Esential este sa incepeti progresiv, sa nu introduceti in alimentatie decat un singur aliment nou la o masa.

Este banal si deloc nelinistitor daca bebelusul regurgiteaza o cantitate mica de lapte in timp ce eructeaza, sau putin mai tarziu. Mirosul lui acid si aspectul de lapte prins dat afara inseamna pur si simplu ca digestia a inceput deja.

Partea moale care se gaseste in varful craniului copilului se numeste fontanela. Este vorba de o zona de forma unui romb, corespunzand unui cartilagiu de crestere, acolo unde oasele craniului nu sunt inca sudate (acest proces va dura pana la unu sau doi ani).

Cu siguranta asistentele din maternitate v-au explicat cum trebuie sa procedati ca sa faceti baie bebelusului. Nasul, urechile, ochii, ombilicul, craniul etc. Insa acasa, dupa ce v-ati intors de la spital , manevra poate sa vi se para foarte complicata.