Intelegerea sarcinii si a modificarilor generate de aceasta ajuta viitoarele mame sa treaca de aceasta perioada mai usor.
 
Modificarile de natura hormonala afecteaza starea emotionala la fiecare sarcina, nu numai la prima sarcina. Caracterul de premiera al acestor manifestari in cazul primei sarcini pot conduce totusi la o suportare mai dificila a acestei perioade. 

Primul trimestru de sarcina, pe langa schimbari mai mult sau mai putin vizibile debuteaza si cu modificari hormonale insemnate. Principalii doi hormoni, estrogenul si progesteronul, hormoni ce joaca un rol major in sarcina, pot determina aparitia unor simptome ca greata, voma, cresterea  sensibilitatii la nivelul sanilor dar si labilitate emotionala. Scala pe care se produc aceste variatii este destul de larga, femeile insarcinate trecand deseori intr-un timp scurt de la stari euforice la stari de depresie, din motive minore sau chiar si fara motiv.
Viata de cuplu poate avea de suferit in aceasta perioada, in functie de gradul in care partenerul percepe si intelege modificarile prin care trece femeia gravida. Sentimentul de vulnerabilitate, mai ales in cazul unei sarcini neplanificate insa nu neaparat, motive de natura financiara, iminenta asumarii unei mari responsabilitati, mai ales in cazul primei sarcini, teama de durere si altele contribuie la starile depresive. 
 
Incepand cu al doilea trimestru furtunile hormonale se mai domolesc, drept pentru care si unele dintre manifestarile generate de aceasta se estompeaza iar posibilitatea de avea un avort spontan scade.
Femeile gravide incep sa isi recapete increderea in sine, sa se obisnuiasca cu starea de graviditate. Miscarile fatului incep sa se faca simtite iar sentimentul prezentei a inca unei persoane, revenirea la unele preocupari anterioare, inceperea unora noi cum ar fi vizitele mai dese la medic sau frecventarea unor cursuri referitoare la sarcina sau nastere contribuie la starea de optimism caracteristica acestei perioade, insa sentimentele si nelinistile experimentate in timpul sarcinii sunt intense si variate, fiind unice pentru fiecare femeie in parte.

 Al treilea trimestru combina un sentiment de mandrie cu unul de anxietate despre cum va fi dupa ce copilul se va naste. Modificarile semnificative ale taliei vor atrage atentia celor din jur spre o femeie gravida insa nu intotdeauna aceasta percepe acest aspect ca pe un lucru pozitiv. Desi au nevoie de ajutor in foarte multe momente, sentimentul de vulnerabilitate se poate accentua in unele cazuri. 

In timpul ultimelor saptamani de sarcina, sentimentele de neliniste si anxietate se pot agrava odata cu disconfortul fizic. Pot avea insomnii datorita imposibilitatii de a gasi o pozitie confortabila. Contractiile periodice pot cauza disconfort, la fel ca si pozitia fatului in uter. Femeile se pot simti foarte vulnerabile la refuzuri, pierderi sau insulte in timpul acestei perioade. Se pot simti respingatoare si nedorite de catre partenerii lor. 

Femeile insarcinate sunt dornice ca disconfortul cauzat de sarcina sa se termine, dar in acelasi timp sunt ingrijorate de realitatea de a deveni mame si de modificarile care vor urma in relatia maritala si familie, in special de modul in care ii va afecta pe ceilalti frati noul membru al familiei. Pot fi ingrijorate de durerile nasterii, in special daca au mai avut o experienta neplacuta la nasterile anterioare sau daca nu au mai avut nici o nastere si nu stiu la ce sa se astepte. In timpul ultimei luni de sarcina, femeile sunt preocupate, de asemenea, de sanatatea viitorului copil.