Este evident ca tatii se ocupa din ce in ce mai mult de copiii lor. Au trecut vremurile cand considerau ca de bebelusi se ocupa numai femeile. Nu cu mult timp in urma, multi dintre ei se simteau jenati sa se plimbe impingand un landou, sau umiliti cand schimbau un scutec. Astazi, a devenit ceva banal sa treci pe langa un tata tanar care poarta bebelusul intr-un sac-cangur pe burta. Este un lucru care nu poate decat sa ne bucure.

Aceasta schimbare de mentalitate s-a facut numai sub presiunea femeilor. Tinerele de azi studiaza si lucreaza, putand dobandi aceleasi calificari ca si baietii. Cand au un copil, ele nu au mai multa experienta decat tatii. Ele, insa, se vor dedica in intregime acestei noi sarcini.

Tatal, desi impresionat de bebelus, se simte deseori stangaci: nu stie cum sa-l tina, nici cum sa comunice cu el. Pentru ca mama dobandeste foarte repede experienta prin contactul zilnic cu copilul, se produce o anumita distantare fata de tata, care este ocupat cu activitatile lui profesionale. In momentul acesta, cercul vicios se inchide: tatal, devenit de fapt mai putin competent decat mama si simtindu-se tinut la distanta, o va lasa pe ea sa se ocupe de tot.

Cu toate acestea, a te ocupa foarte devreme de bebelus este cel mai bun mijloc de a depasi teama si de a crea o buna relatie cu el. Devii tata printr-un exercitiu concret al paternitatii si toti cei care s-au ocupat de bebelusul lor au gasit in aceasta o mare placere.

Cat despre mama, ea are nevoie de ajutor, atat pentru a se ocupa de sarcinile casei, cat si pentru a fi inlocuita langa bebelus. Nu asteptati ca ea sa fie total epuizata pentru a lua o parte din atributii pe umerii dumneavoastra.

Fiecare tata ar trebui sa petreaca zilnic un moment de intimitate cu copilul !ui si sa se ocupe de el, singur, in fiecare saptamana, un timp mai indelungat, o jumatate de zi sau o zi intreaga. Tatal, mama si copilul nu au decat de castigat.